Via Domeniului Coroanei se intinde pe 277 de hectare. Asezarea intr-un amfiteatru deschis spre Sud asigura un record de ore de soare per ciclu de vegetatie (primii muguri din primavara pana la intrarea in hibernare). Solul este format dintr-un strat de cernoziom, sub care se afla unul de calcar, apoi un fost fund de mare, aceasta structura asigurand vinului aciditatea care sa completeze perfect caracterul de fructe bine coapte al vinurilor.

Via Domeniului Coroanei se intinde pe 277 de hectare. Asezarea intr-un amfiteatru deschis spre Sud asigura un record de ore de soare per ciclu de vegetatie (primii muguri din primavara pana la intrarea in hibernare). Solul este format dintr-un strat de cernoziom, sub care se afla unul de calcar, apoi un fost fund de mare, aceasta structura asigurand vinului aciditatea care sa completeze perfect caracterul de fructe bine coapte al vinurilor.

Cele 277 de hectare cultivate cu vita de vie sunt integral replantate, cu exceptia catorva butuci vechi de mai bine de un secol, care au contribuit la salvarea unui soi unic, Tamaioasa roza.

Facerea vinului este o indeletnicire veche in toata Oltenia, inclusiv in zona Segarcei. Exista atestari documentare inca din 1547 a faptului ca, pe locul unde se afla astazi Domeniul Coroanei exista o vie seculara cultivata de catre calugarii schitului Segarcea. Cultivarea vitei de vie si producerea vinului in zona Segarcea (judetul Dolj) este mentionata scriptic inca din 1557, intr-un document prin care Patrascu cel Bun, tatal lui Mihai Viteazu, daruia ca zestre fiicei sale Maria ‘pamanturile Segarcei’, viile si vinurile de aici fiind bine cunoscute la acea vreme.

Dupa proclamarea Regatului, s-a creat si un domeniu al Coroanei, format din 12 mosii ale statului, Dintre aceste 12 mosii, cea de la Segarcea a fost singura careia specialistii agronomi si viticultori coordonati de Florian Davidescu si Dobre Radulescu, datorita amplasarii si conditiilor pedoclimatice existente, i-au dat drept destinatie cultivarea vitei-de-vie.